%
% Hello! Here's how this works:
%
% You edit the source code here on the left, and the preview on the
% right shows you the result within a few seconds.
%
% Bookmark this page and share the URL with your co-authors. They can
% edit at the same time!
%
% You can upload figures, bibliographies, custom classes and
% styles using the files menu.
%
% If you're new to LaTeX, the wikibook at
% http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX
% is a great place to start, and there are some examples in this
% document, too.
%
% Enjoy!
%
\documentclass[12pt]{article}
\usepackage[version=3]{mhchem} % Package for chemical equation typesetting
\usepackage[usenames,dvipsnames]{xcolor}
\usepackage[romanian]{babel}
\usepackage[utf8x]{inputenc}
\usepackage{amsmath}
\usepackage{graphicx}
\usepackage{cite}
\DeclareGraphicsExtensions{.pdf,.png,.jpg}
\title{ Proiectarea Ecologica a Produselor}
\author{David Gabriel}
\begin{document}
\maketitle
\section{ Introducere}
Eco-design
Urmăreşte obţinerea produsului cu cel mai mic impact asupra mediului înconjurător, pentru a cărui producţie, transport, folosinţă şi reciclare se folosesc raţional materiile prime, analiza acestora este făcută pentru toată perioada de viaţă a acelui produs - Lifecycle Analysis - incluzând şi nevoile sociale.
\section{Principiul proiectarii ecologice}
\begin{enumerate}
\item Inainte de orice proiectare ecologica este imperativ sa se realizeze o analiza complexa a tuturor functiilor pe care trebuie sa le asigure produsul in cauza si posibilitatile de optimizare a acestora
\item Realizarea unei analize complexe a diferitelor faze din ciclul de viata a produsului.
\end{enumerate}
$$
\sin^2 \theta_i=\frac{\lambda^2}{4a^2}{M_i}
$$
\section{Principalele reguli de proiectare ecologica}
\begin{itemize}
\item 1. Utilizarea eficace a resurselor naturale.
\item 2. Minimizarea eliminarilor in cadrul procesului de fabricatie.
\item Minimizarea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase.
\end{itemize}
\section{Difracțita electronilor din material la un produs ecologic}
Primele experienţe de difracţie a electronilor pe cristale s-au datorat
fizicienilor americani Clinton Davisson (1881-1958) şi Lester Germer
(născut în 1896), care în 1927 au studiat
reflexia electronilor pe un monocristal de
nichel ce aparţine sistemului cubic.
Într-un dispozitiv vidat la un nivel
ridicat, se trimite un fascicul îngust de electroni
monoenergetici polisat la un plan perpendicular
pe diagonala principală a celulei cristaline
(plan cu indicii cristalografici h:k:l 1:1:1).
Electronii reflectaţi au fost captaţi de către un
electrod cilindric E, conectat la galvanometrul
G. Intensitatea fasciculului reflectat a fost
apreciată din curentul indicat de galvanometrul G, prevăzut cu posibilitatea de a
se roti pe un cerc, în jurul punctului de impact P al fasciculului electronic cu faţa
polisată a cristalului.
\begin{figure}[ht!]
\centering
\begin{minipage}[b]{0.45\linewidth}
\includegraphics[width=90mm]{xrd6.jpg}
\caption{Difractia de raze X}
\label{overflow}
\end{minipage}
\quad
\begin{minipage}[b]{0.45\linewidth}
\includegraphics[width=90mm]{xrd-FeOOH-8003NJ.jpg}
\caption{Difractograma}
\end{minipage}
\end{figure}
\section {Caracteristicile care evidenţiază conceptul "produs".}
Conceptul "produs" este mult mai răspândit, el depăşeşte graniţele
intreprinderii unde a fost creat. Ţine cont de toate caracteristicile ciclului de
viaţă. Reprezintă o viziune globală care ia în calcul toţi factorii care sunt
implicaţi în obţinerea respectivului produs.
Conceptul "produs" ţine cont de ansamblul de factori de impact ce
acţionează asupra mediului:
- consumul de materie prima si energie
- poluarea apei, aerului, solului, producerea de deseuri;
- transformarea mediului natural si a cadrului de viata
\end{document}
